1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Acord COP28 pentru „tranziția” de la combustibilii fosili

13 decembrie 2023

Aproape 200 de țări au convenit în premieră, la summitul COP28 privind schimbările climatice, să înceapă reducerea consumului global de combustibili fosili, fără a renunța însă definitiv la cărbune, petrol și gaze.

https://p.dw.com/p/4a6Zk
Șefa diplomației Germane, Annalena Baerbock, alături de John Kerry, emisarul special al președintelui SUA pentru climă, la conferința COP 28 de la Dubai
Șefa diplomației Germane, Annalena Baerbock, alături de John Kerry, emisarul special al președintelui SUA pentru climă, la conferința COP 28 de la Dubai Imagine: Sebastian Rau/photothek/picture alliance

Discuțiile au fost dure, la Conferința Mondială privind Clima (COP28) de la Dubai, dar s-au încheiat cu o decizie istorică pentru „tranziția” de la combustibilii fosili. Delegatul Emiratelor Arabe pentru schimbările climatice, Sultan Ahmed al-Jaber, care, în calitate de gazdă, deține și funcția de președinte al COP, a făcut anunțul referitor la acord și a prezentat textul final după ce, la capătul celei de-a doua nopți de negocieri, niciuna dintre cele aproape 200 de țări nu a ridicat vreo obiecție. Sultan Al-Jaber a anunțat, în această dimineață, cu o lovitură de ciocan aprobarea surprinzător de rapidă a proiectului de rezoluție finală, în forma în care acesta fusese publicat cu câteva ore mai devreme - semn că decizia a fost luată în unanimitate.

Scopul final este o „tranziție de la combustibilii fosili folosiți în sistemele energetice” și vizează viitorul tuturor energiilor fosile - cărbune, petrol și gaze naturale. Textul lasă, însă, portițe deschise pentru utilizarea în continuare a gazului și a unor tehnologii controversate pentru captarea și stocarea dioxidului de carbon. Iar o eliminare treptată nu este deloc menționată în mod explicit, așa cum au dorit aproximativ 130 de state, inclusiv cele din Uniunea Europeană, obligate, în cele din urmă, să cedeze în fața unei rezistențe acerbe venite din partea marilor producători petrolieri, precum Arabia Saudită.

Ușurare și dezamăgire după anunțul de la COP28

„Știința ne spune că limitarea încălzirii globale la 1,5 grade este imposibilă fără eliminarea treptată a combustibililor fosili. Acest lucru a fost recunoscut și de o coaliție largă și în creștere de țări la COP28”, a scris secretarul general al ONU, Antonio Guterres, pe platforma de socializare X. „Că vă place sau nu, eliminarea utilizării combustibililor fosili este inevitabilă. Să sperăm că nu va veni prea târziu”, a completat portughezul.

Grecia, grav afectată de schimbările climatice

Comisarul european pentru Climă, Wopke Hoekstra, care a lăudat deciziile Conferinței Mondiale asupra Climei, își dorește ca acestea să fie începutul sfârșitului erei fosilelor. „Umanitatea a făcut într-un final ceea ce era de mult așteptat”, a declarat olandezul, care a condus echipa de negociatori europeni în Dubai. Reprezentanții delegației germane la COP28 au citat-o pe ministra federală de Externe Annalena Baerbock, care ar fi spus că „i-a fost luată o greutate uriașă de pe inimă”.

Critici aprige la adresa textului final au venit, în schimb, dinspre statele insulare, serios amenințate de creșterea nivelului mării. Asemenea națiuni s-au simțit excluse de rezultatele conferinței din Dubai. Un reprezentant din Samoa a explicat, însă, că grupul de țări insulare nu se coordonează încă și că nici măcar nu se afla în sală la timp pentru a lua o poziție. Oficialul din Samoa a vorbit despre o trădare, acuzând absența unei „corecturi a cursului de care aveam nevoie. Nu vom semna condamnarea noastră la moarte”.

Confruntare privind viitorul cărbunelui, petrolului și gazelor

Combustibilii fosili sunt în primul rând responsabili pentru schimbările climatice. Cu toate acestea, în ultimii 30 de ani, reprezentanții a 190 de țări nu au reușit să cadă de acord cu privire la eliminarea treptată a cărbunelui, petrolului și gazului. Nici la Dubai nu s-a scris istorie climatică, deși peste o sută de țări, inclusiv actori politici importanți precum SUA, Germania și alte state din UE, au militat pentru renunțarea definitivă la combustibili fosili.

Țările producătoare de petrol, inclusiv Irakul și Arabia Saudită, au blocat acest obiectiv în negocieri dure până la final, angajându-se, în schimb, la o eliminare treptată a emisiilor prin tehnologia de captare și stocare a CO2 (CCS). O scrisoare internă a cartelului petrolier OPEC, organizația umbrelă a țărilor producătoare și exportatoare de petrol, arată că industria de profil (care se teme pentru modelul propriu de afaceri) transmitea insistent guvernelor proprii să respingă ferm referirea la abandonul combustibililor fosili în textul final al declarației din Dubai. O susținere în acest sens vine și de la cei care afirmă că eliminarea treptată a combustibililor fosili ar dăuna țărilor în curs de dezvoltare.

Până acum, tehnologia CCS este foarte scumpă și nu ar putea încetini semnificativ schimbările climatice, chiar dacă ar fi extinsă masiv. 

Fondul pentru pierderi și daune

În ciuda controverselor privind combustibilii fosili, COP28 a început cu un acord-surpriză privind constituirea unui fond pentru daune și pierderi. Germania, dar și Emiratele Arabe Unite (țară care găzduiește conferința climatică și este al șaptelea producător de petrol din lume), au anunțat că vor plăti, fiecare, 100 de milioane de dolari în fondul destinat să ajute națiunile afectate de evenimente meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile, secetele sau creșterea nivelului mării.

Marea Britanie, SUA și Japonia participă și ele la strângerea a celor circa 655 de milioane de dolari, sumă pe care, însă, observatorii o consideră departe de a fi suficientă. Experții în climă estimează că nevoia ar fi între 150 și 400 de miliarde de dolari pe an, începând cu 2030.

„Auzim despre oameni care suferă de un dezastru pentru câteva zile sau săptămâni. Apoi uităm din nou de ei. Nu le oferim suficient sprijin pentru a se recupera în urma catastrofelor și a-și reconstrui casele și mijloacele de trai”, a comentat pentru DW Harjeet Singh, de la Climate Action Network International.

Consens cu privire la extinderea surselor regenerabile

Spre deosebire de eliminarea treptată a combustibililor fosili, a existat un consens semnificativ pe tema extinderii surselor regenerabile. Astfel, 130 din cele 190 de țări vor să-și tripleze capacitatea de energie regenerabilă până în 2030, iar eficiența energetică urmează să fie dublată în aceeași perioadă.

Și mai multe țări s-au alăturat Inițiativei Globale privind Metanul din 2021. Scopul: reducerea cu 30% a emisiilor de gaze cu efect de seră extrem de dăunătoare climei. Cincizeci de companii de petrol și gaze, responsabile pentru aproximativ 35% din producția globală, au anunțat că vor aduce poluarea cu metan la zero până în 2030.

Victimele inundațiilor vor o nouă politică privind clima

Metanul, generat în principal în timpul producției de combustibili fosili și în creșterea animalelor, este de aproximativ 20 de ori mai dăunător pentru climă decât dioxidul de carbon. Este responsabil pentru aproximativ o treime din încălzirea globală dar există deja tehnologii de limitare a emisiilor de metan.

Dacă ar fi implementate, aceste inițiative ar încetini considerabil încălzirea globală, dar sunt departe de a fi suficiente pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 grade Celsius în comparație cu epoca preindustrială. După cum arată o analiză publicată de Agenția Internațională pentru Energie pe 10 decembrie, implementarea integrală a angajamentelor actuale ar reduce emisiile din sectorul energetic cu doar 30% din cantitatea necesară până în 2030.

Brazilia se concentrează pe păduri

După ani de defrișări masive încurajate de fostul președinte Jair Bolsonaro, un sceptic agresiv al schimbărilor climatice, Brazilia, care va fi gazda conferinței peste doi ani (COP30), a folosit conferința din Dubai ca o oportunitate de a se poziționa ca lider climatic. Adresându-se delegaților, președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a avertizat că „nicio țară nu își va rezolva singură problemele. Suntem cu toții obligați să acționăm împreună, dincolo de granițele ce ne despart”.

Brazilia, a adăugat Lula, a adoptat noi obiective climatice „mai ambițioase decât ale multor țări puternic industrializate” și s-a angajat să pună capăt, până în 2030, defrișărilor din pădurea tropicală amazoniană, considerată de mulți „plămânul planetei”. Potrivit guvernului brazilian, defrișările din regiunea Amazonului au scăzut deja cu 22 la sută în acest an. Brazilia a propus, de asemenea, un nou fond global care ar plăti țările dacă își păstrează pădurile tropicale intacte.

Și tot Lula a anunțat la conferință că va solicita statutul de observator la OPEC+, grupul de țări mari producătoare de petrol. Brazilia, care este una dintre cele mai mari zece țări producătoare de petrol din lume, dorește să încurajeze alte națiuni extractoare de țiței să treacă la energia verde, a spus Lula.

Cristian Ștefănescu DW Română
Cristian Ștefănescu La DW din 2000, Cristian Ștefănescu scrie despre actualitatea românească și despre teme europene.