Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului

Organizația Națiunilor Unite: Avertisment împotriva urii și rasismului

În noiembrie 2005, Adunarea Generală a ONU (Rezoluția 60/7) a declarat ziua de 27 ianuarie drept Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului. ONU subliniază că "Holocaustul, în care o treime din poporul evreu și nenumărați membri ai altor minorități au fost uciși, va servi pentru totdeauna drept avertisment pentru toți oamenii împotriva pericolelor precum ura, intoleranța, rasismului și prejudecățile". Anterior, Germania, dar și alte țări introduseseră deja ziua de comemorare.

La 27 ianuarie 2006, prima Zi Internațională de Comemorare a Holocaustului, secretarul general al ONU, Kofi Annan, a declarat: "Tragedia unică a Holocaustului nu poate fi anulată. Amintirea sa trebuie să fie păstrată vie, cu rușine și groază, atât timp cât memoria umană va dăinui."

De ce 27 ianuarie?

La 27 ianuarie 1945, Armata Roșie, forțele sovietice, au eliberat lagărul nazist de concentrare și exterminare de la Auschwitz-Birkenau. Acolo, soldații au descoperit puțini supraviețuitori, dărâmăturile camerelor de gazare, cadavre și cenușa celor uciși. Numai la Auschwitz au fost uciși aproximativ 1,1 milioane de oameni. Cei mai mulți dintre ei, adică 90 la sută, erau evrei. Însă Auschwitz a fost doar unul dintre numeroasele locuri de persecuție și ucidere în masă ale Germaniei naziste în Europa.

Peste șase milioane de evrei, sute de mii de sinti și romi, persoane cu dizabilități, opozanți politici, persoane persecutate ca homosexuali, criminali sau "asociali", muncitori silnici, prizonieri de război, adepți ai ”martorilor lui Iehova” și nenumărate alte persoane vizate de teroarea nazistă au murit până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în mai 1945. 

Kofi Annan: "A ne aminti de aceste grozăvii reprezintă o garanție pentru viitor. Abisul la care s-a ajuns în lagărele de exterminare naziste a început cu ură, prejudecăți și antisemitism. Amintirea acestor origini ne poate ajuta să fim mereu atenți la semnele de avertizare”.

Prevenirea viitoarelor genocide

În 27 ianuarie, toate statele membre ale ONU fac o aducere aminte a bărbaților, femeilor și copiilor persecutați și uciși. Rezoluția 60/7 respinge toate formele de negare a Holocaustului, sprijină dezvoltarea de programe educaționale pentru a rememora Holocaustul și își propune să contribuie la prevenirea viitoarelor genocide.

Citând Declarația Universală a Drepturilor Omului, rezoluția condamnă toate formele de "intoleranță religioasă, incitare, hărțuire sau violență împotriva persoanelor sau comunităților pe baza originii lor etnice sau a convingerilor lor religioase" în întreaga lume.

Comemorare în Israel: Yom HaShoa

În Israel, ziua centrală de comemorare nu este 27 ianuarie, ci Yom HaShoa, care cade de obicei în aprilie. Cu acest prilej, timp de două minute, sirenele răsună în toată țara. Autobuze, mașinile, toată lumea se oprește. Oamenii țin un moment de reculegere în memoria victimelor. Termenul Holocaust, utilizat la nivel internațional, provine din limba greacă și înseamnă "complet ars". În Israel se vorbește de Shoa - "catastrofă".

"Ziua de comemorare a Shoah și a eroismului evreiesc" a fost instituită pentru prima dată în 1951, fiind reglementată mai precis prin lege opt ani mai târziu. Ziua pică în luna Nisan din calendarul evreiesc, orientându-se după revolta din ghetoul din Varșovia din aprilie 1943. Conform tradiției evreiești, Ziua Comemorării începe cu o seară înainte. În timpul ceremoniilor sunt aprinse șase torțe, simbolizând cele șase milioane de victime evreiești. Apoi, dimineața, au loc alte evenimente la memorialul Yad Vashem.

Cu prilejul Yom HaShoa în Polonia are loc un marș comemorativ tradițional între lagărul principal de la Auschwitz și lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau, aflat la aproximativ trei kilometri distanță, unde au fost uciși cei mai mulți oameni. La acest "Marșal celor vii" participă, de obicei, mii de tineri evrei. În timpul pandemiei, comemorarea a avut loc de la distanță, via Internet.

Ziua de comemorare a Holocaustului în Germania

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, odată cu victoria aliaților asupra Germaniei lui Hitler, a mai fost nevoie de încă o jumătate de secol până când, în 1996, președintele federal de atunci, Roman Herzog, a declarat ziua de 27 ianuarie drept zi de comemorare a victimelor național-socialismului. De atunci, drapelele de pe clădirile publice din Germania sunt arborate la jumătate de catarg în această zi. De asemenea, multe școli abordează subiectul la ore.

Începând din 1996, în Parlamentul german are loc o oră de comemorare a victimelor național-socialismului chiar în ziua comemorării sau aproape de aceasta.

Dacă în primii ani discursul comemorativ a fost rostit de oameni politici, de ceva timp numeroși supraviețuitori ai Holocaustului și oameni politici din alte țări au fost invitați în țara autorilor Holocaustului pentru a relata despre experiențele lor în fața membrilor Bundestagului. Vorbitorii, care provin din Israel, SUA, Polonia, Franța, Spania, Olanda, Cehia, Ungaria, Rusia sau Marea Britanie, povestesc lucruri emoționante și nu uită să amintească, asemenea președintelui Parlamentului israelian, Mickey Levy, în 2022:"Niciodată! Niciodată din nou!"

În 2011 a fost pentru dată când un membru al minorității sinti și roma, Zoni Weisz, a vorbit în Bundestagul german. O altă premieră s-a consumat în 2017, când două rude ale victimelor așa-numitei eutanasii - uciderea planificată a persoanelor cu boli grave sau cu dizabilități - au vorbit și ele în Parlamentul de la Berlin.

În fine, tot pentru prima oară, anul acesta comemorarea din 27 ianuarie 2023 se apleacă asupra persoanelor supuse persecuţiilor în timpul național-socialismului din cauza orientării lor sexuale sau a identității de gen. Rozette Kats din Olanda, o supraviețuitoare a Holocaustului care militează pentru protejarea minorităților sexuale persecutate, va ține o cuvântare.