1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
EducațieGermania

Germania: Un pacient numit educație

7 decembrie 2023

În Germania, numărul copiilor care au început școala anul acesta este mai mare decât oricând în ultimele două decenii. O explicație rezidă în migrație. Însă ce facem cu deficitul de zeci de mii de profesori?

https://p.dw.com/p/4ZnrO
Germania, educaţie - lipsesc profesorii
"Şcoală închisă din cauza lipsei de profesori"Imagine: Hendrik Schmidt/dpa/picture alliance

Rebecca este profesoară de mai bine de 30 de ani. Ea predă engleza și istoria la un liceu din apropiere de Hamburg. De fapt, în ultima vreme, din cauza deficitului de dascăli, profesoara se concentrează aproape numai asupra limbii engleze. Orele de engleză au așadar prioritate în fața orelor de istorie, care nu o dată au fost suspendate pentru luni întregi.

"Lipsa de personal ne afectează în fiecare zi. Nu mai există profesori suplinitori temporari pe piața muncii", spune Rebecca, care are de fapt un alt nume, dar care dorește să rămână anonimă. "Conducerea școlii nu găsește personal pentru posturile vacante iar colegii sunt adesea în concediu medical timp de săptămâni sau luni de zile, pentru că volumul de muncă i-a dus la epuizare”.

Există materii la care se renunță în totalitate. În plus, unele școli au trecut la săptămâna de patru zile pentru elevi. Estimările arată că sistemului de educație îi lipsesc zeci de mii de profesori. Nimeni nu știe însă cu precizie cât de mare este deficitul. Cum în Germania educația intră în responsabilitatea celor 16 landuri federale iar numărul de ore de predare diferă în funcție de regiune, calculele standardizate sunt dificile.

Şcoală cu mască în Germania (arhivă)
Pandemia a creat numeroase probleme în sistemul de educaţieImagine: Christian Charisius/dpa/picture alliance

Să luăm exemplul unui liceu din Saxonia Inferioară. Aici, 23,5 ore de predare pe săptămână corespund unui post cu normă întreagă, în timp ce în landul vecin Schleswig-Holstein norma întreagă înseamnă 25 de ore. Școlile primare au semnificativ mai multe ore de predare decât școlile generale sau liceele, unde pregătirea și verificarea lecțiilor necesită mai mult timp.

Calcule contradictorii

Conferința permanentă a miniștrilor educației și ai culturii (Kultusministerkonferenz), organismul în cadrul căruia oficialii din educație se pun de acord asupra problemelor existente la nivel național, presupune că aproximativ 14.000 de posturi cu normă întreagă sunt neocupate. Începând din 2025 vor fi necesari 21.000 de profesori suplimentari în fiecare an iar acest număr va rămâne mai mult sau mai puțin constant până în 2035, estimează responsabilii din educație.

Educaţie - imagine tematică
Deficitul de cadre didactice este mai mare în școlile primareImagine: Mohssen Assanimoghaddam/dpa/picture alliance

Economiștii, experții în domeniul învățământului, precum și Sindicatul Educație și Știință (GEW) spun însă că acest scenariu este prea optimist. "Decalajul dintre cererea și oferta de profesori va crește până la 56.000 de posturi cu normă întreagă până în 2035", a declarat pentru DW sindicalista Anja Bensinger-Stolze.

Potrivit Biroului Federal de Statistică, anul acesta, 830.600 de elevi au început clasa întâi - cel mai mare număr din ultimii 20 de ani. În următorii zece ani, numărul copiilor și tinerilor care frecventează școala va crește de la 11 la 12 milioane, arată estimările.

Această evoluție nu se explică doar prin rata mai mare a natalității, ci mai ales prin creșterea imigrației în Germania. La sfârșitul anului 2022, în Germania trăiau cu patru procente mai mulți copii cu vârste cuprinse între cinci și șapte ani decât în anul precedent. Numărul de copii germani din această grupă de vârstă abia dacă a crescut față de anul precedent. Cu toate acestea, numărul copiilor cu cetățenie străină a crescut cu peste 20 de procente.

Mai mulți elevi, mai multe cerințe, mai puțini profesori

Situația este exacerbată de faptul că, din 2026, copiii din școala primară vor avea dreptul legal la îngrijire pe toată durata zilei. GEW estimează că numărul total de posturi neocupate în școlile germane ar putea ajunge la jumătate de milion până în 2035.

Responsabile pentru formarea profesorilor sunt landurile federale, care finanțează locurile de studiu în colegii și universități. Cu toate acestea, calificările sunt recunoscute la nivel național. Acest lucru a creat oportunități pentru responsabilii politici de a face economii, explică Bensinger-Stolze. "De ani de zile, aproape toate landurile federale au format mai puțini profesori decât vor avea ei înșiși nevoie. Toți își pun nădejdea în ceilalți”.

Berlin, şcoală - refugiați ucraineni
Mulți dintre refugiații ucraineni din Germania sunt copii care au fost inițial instruiți separat și adesea provizoriu în așa-numitele "clase de bunvenit"Imagine: Maja Hitij/Getty Images

Aflate la ananghie, școlile angajează acum din ce în ce mai mulți oameni ce provin din alte profesii, dar care sunt dornici să își încerce norocul ca dascăli. În același timp, din motive demografice, numărul elevilor care studiază pentru a deveni profesori este în scădere. Profesia însăși pare din ce în ce mai puțin atractivă.

Atractivitate printr-un volum mai mare de lucru?

Această stare de lucruri ar putea fi exacerbată de propunerile conferinței miniștrilor educației vizând combaterea deficitului de personal didactic. Ideea este ca, în viitor, profesorii să lucreze din ce în ce mai mult timp, prin creșterea numărului de ore de predare, pensionarea mai târzie și eliminarea muncii cu jumătate de normă.

Aproximativ 40 la sută dintre profesorii din Germania și-au redus orele de lucru și de predare. Rebecca, profesoara din Hamburg, predă doar 23,5 ore pe săptămână, în loc de 25 de ore în mod obișnuit: "Predarea, pregătirea și munca de acasă, corectarea testelor din clasă și a examenelor îmi iau mai bine de 40 de ore pe săptămână". La toate acestea se adaugă și numeroase sarcini administrative. "Când pregătesc o excursie școlară, petrec uneori o oră la ghișeu pentru a cumpăra bilete”, spune profesoara.

Migrația este o provocare

În general, condițiile de muncă s-au deteriorat semnificativ în ultimii ani. Clasele au devenit mai mari iar predarea mai complexă. "Avem mai mulți elevi din alte țări iar ei au nevoie de mai mult sprijin, pentru că acasă nu prea sunt susținuți”.

Cottbus - manifestație împotriva extremismului în școli
Conflictele politice, religioase și sociale se desfășoară și în școli. "Fără ură în şcoală", se poate citi pe pancartăImagine: Patrick Pleul/dpa/picture alliance

Profesorii consumă multă energie și nervi și în confruntările cu tinerii. "Nu sunt impresionată când elevii musulmani îmi spun că nu dau doi bani pe ceea ce le spun. Însă același mesaj îmi este transmis și de la unii părinți! Iar colegii noștri mai tineri, care abia au început să lucreze ca profesori, se simt adesea copleșiți”.

Potrivit sindicatului GEW, numărul profesorilor pe care îi încearcă regretul că au ales o carieră în domeniul educației este în creștere. Cert este că, până nu demult, nevoia de consiliere privind "strategiile de ieșire" din sistem nu era nici pe departe la fel de mare ca acum.

Profesia trebuie să fie mai atractivă

Sindicatul a prezentat un plan în 15 puncte pentru sporirea atractivității meseriei de profesor, care se deosebește fundamental de sugestiile oficiale. Sindicatul cere, între altele, reducerea orelor de lucru, reducerea numărului de elevi într-o clasă, o mai bună protecție a sănătății profesorilor și sisteme care să ușureze activitatea acestora. Concret, GEW solicită crearea unor echipe în cadrul cărora profesorii să lucreze cu pedagogi, educatori și psihologi, precum și cu traducători și profesori proveniți din alte culturi.

Imigrația în sistemul de educație

"Cerem de mult timp ca recunoașterea calificărilor obținute de profesorii din străinătate să fie îmbunătățită și accelerată", spune Anja Bensinger-Stolze, cu referire la refugiații ucraineni, care nu au aproape nicio șansă în școlile germane. "Dacă profesorii au doar o singură materie de predare, așa cum se întâmplă în general în străinătate, acest lucru nu ar trebui să fie un criteriu de excludere”.

Sindicatul nu crede că situația din școli poate fi schimbată pe termen scurt. Aceasta și pentru că responsabilii politici au ignorat problemele din sistem mult prea mult timp, spune GEW.

Sabine Kinkartz
Sabine Kinkartz Sabine Kinkartz, reporter DW la Berlin, scrie despre politică și economie.