1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Iohannis poate ajunge șeful NATO. Ungaria îl susține

12 martie 2024

Klaus Iohannis și-a declarat candidatura pentru fotoliul de secretar general al NATO, deși marile puteri se hotărâseră de mai multă vreme să-l susțină pe liderul olandez Mark Rutte. O analiză de Sabina Fati.

https://p.dw.com/p/4dRVT
Olanda Jens Stoltenberg (stânga), Klaus Iohannis și Mark Rutte
Președintele României, Klaus Iohannis, alături de actualul secretar general al NATO Jens Stoltenberg (stânga) și de premierul olandez Mark Rutte, contracandidat al lui Iohannis la șefia Alianței după ce postul va fi eliberat în octombrie 2024Imagine: Peter Dejong/AP Photo/picture alliance

În mod normal, statele membre ale Alianței Nord Atlantice se decid prin consens asupra viitorului șef al NATO cu ușile închise și fără o campanie electorală. Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la înființarea NATO iar Alianța își propusese să-și demonstreze unitatea, inclusiv prin prezentarea viitorului lider al NATO la summitul aniversar de la Washington.

E pentru prima dată de la căderea Cortinei de Fier când în NATO există o competiție deschisă, în văzul inamicului. Pe de altă parte, e pentru prima dată în istorie când NATO își alege conducerea în plin război în interiorul Europei. Se spune că Alianța a fost înființată pentru a-i ține pe ruși la distanță, pe americani înăuntru și pe germani cu botul pe labe. Între timp, Germania s-a dovedit o democrație consolidată, rușii au început războiul iar americanii au devenit dilematici în privința sprijinului pentru siguranța europeană.

Şi-a propus Germania să devină o superputere militară?

Klaus Iohannis nu a excelat niciodată prin analizele sau luările sale de poziției în domeniul apărării, dar s-a aflat mereu pe axa pro-atlantistă. La NATO, viitorul secretar general are un aparat de experți și comunicatori care pot face oricând dintr-un ignorant un lider credibil în domeniu. Nu expertiza lui se pune în balanță, ci credibilitatea și capacitatea de adaptare, credibilitatea statului din care vine și, poate, și regiunea fierbinte în care se află. 

22 de state și-au declarat susținerea pentru Mark Rutte, dar numai Ungaria anunțase până azi că nu-l vrea pe primul ministru olandez în fruntea NATO. Binomul România-Ungaria este primul care mizează pe Klaus Iohannis. Ar putea urma Bulgaria, al cărei acces în Schengen a fost blocat ani la rând de Olanda, avându-l în frunte pe Rutte. Apoi, restul statelor din fostul Pact de la Varșovia ar putea să se alinieze în spatele României.  

Geoană: Nu vedem un risc iminent la adresa țărilor din NATO

Diplomați loiali președintelui Iohannis s-ar afla deja la Washington pentru a pregăti terenul iar Turcia , care are a doua cea mai mare armată din NATO după SUA, ar fi de partea României, potrivit unor surse demne de încredere. Totuși, dacă Rutte nu-și retrage candidatura e greu de crezut că  Statele Unite și celelalte mari puteri și-ar retrage sprijinul pentru acesta, după ce au anunțat public că-l susțin. 

În același timp, nu e exclus ca premierul olandez să fie mai interesat de funcția de șef al Consiliului European, scaun care e pregătit pentru cineva din zona de centru-stânga, cum e premierul Olandei, de vreme ce popularii europeni își păstrează conducerea Comisiei.

Președintele Klaus Iohannis are deci un joc de șah început în care și-a aliniat o deschidere puternică și are mai multe variante de joc. Funcția de secretar general al NATO se eliberează pe 1 octombrie 2024, exact după ce vor avea loc alegerile prezidențiale din România, care au fost devansate special pentru funcția internațională pe care și-o dorește Klaus Iohannis, indiferent că va fi în fruntea NATO sau a Uniunii Europene.

Sabina Fati
Sabina Fati Sabina Fati scrie pentru DW din 2020.