1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Mircea Cărtărescu la Chișinău

19 februarie 2024

Nu e nevoie de un titlu mai pretențios. E titlul cel mai tare. Mircea Cărtărescu, poate cel mai cunoscut, mai tradus și mai premiat scriitor român de azi, "a trecut Prutul".

https://p.dw.com/p/4cXpV
Moldova, Chișinău | Mircea Cărtărescu
Mircea Cărtărescu la ChişinăuImagine: Vitalie Ciobanu/DW

De fapt, era demult în Basarabia. Înainte de persoana fizică a autorului, forțaseră râul cărțile lui: "Faruri, vitrine, fotografii", "Totul", "Visul", "Levantul", "Postmodernismul românesc", "Nostalgia", "Visul chimeric", "Enciclopedia zmeilor", "Travesti", "Pururi tânăr, înfășurat în pixeli", "De ce iubim femeile", "Jurnalul", "Orbitor", "Frumoasele străine", "Creionul de tâmplărie"... și-n ultimii ani, "Melancolia", "Solenoid" și "Theodoros". Și nu doar dincoace de Prut, dar și dincolo de Nistru, în școlile românești din regiunea Moldovei ocupată samavolnic de ruși, cărțile lui Mircea Cărtărescu sunt citite și iubite. 

Această adicție a publicului cultivat la literatura scrisă de Mircea Cărtărescu vine din frumusețea limbii române, din bogăția figurilor de stil care definește literatura acestui scriitor – candidatul Nobel propus de Uniunile Scriitorilor și de PEN Cluburile de la București și Chișinău. 

Mircea Cărtărescu este demult prezent și în presa culturală din Basarabia. A fost unul dintre autorii și colaboratorii de prestigiu ai revistei "Contrafort", cu interviuri, poezie, texte publicistice, răspunsuri la anchete literare. A susținut de-a lungul anilor mulți scriitori din stânga Prutului: a făcut recomandări pentru burse de creație, a scris despre ei, a participat la numeroase lansări de carte.     

Mircea Cărtărescu la Chișinău
Mircea Cărtărescu a trecut PrutulImagine: Vitalie Ciobanu/DW

Se poate spune, așadar, că Mircea Cărtărescu și soția sa, scriitoarea Ioana Nicolaie, au sosit la Chișinău pe un teren pregătit cu mult înainte. Și prilejul a fost bine ales. Invitația președintei Maia Sandu de Ziua Națională a Lecturii, 14 februarie, a conferit evenimentului un plus de importanță și anvergură. Prezența celor doi scriitori a fost intens mediatizată în presă, în audiovizual și pe rețelele de socializare.   

Întâlniri, distincții de stat, dialog cu tinerii

Un sejur de o singură zi, saturat de întâlniri, impresii și emoții, o adevărată probă de rezistență. Mai întâi, ceremonia de la președinție, unde Mircea Cărtărescu a primit "Ordinul de Onoare" – "o formă modestă a recunoștinței pentru extraordinarul talent literar, pentru susținerea și prietenia pe care le-o poartă scriitorilor din R. Moldova, pentru ochiul atent cu care urmărește realitățile republicii noastre și pentru implicarea sinceră în promovarea aspirațiilor europene ale R. Moldova" – a menționat președinta Maia Sandu, în discursul său.

Vizite la Ministerul Culturii, la Muzeul Național de Artă. Mircea Cărtărescu s-a întâlnit cu elevii și profesorii de la liceul Spiru Haret, din Chișinău – instituție de elită, faimoasă pentru calitatea studiilor de literatură română, având elevi ghidați și motivați cu deosebită competență și inspirație de profesoara Mariana Jitari. Scriitorul le-a vorbit despre lectură și modele literare și a răspuns, după mărturisirea acestuia, la "întrebări inteligente, avizate și cu sens." 

Ioana Nicolaie (stânga) şi Maria Şleahtiţchi (dreapta) la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Chişinău
Ioana Nicolaie (stânga) şi Maria Şleahtiţchi (dreapta) la Muzeul Naţional al Literaturii Române, ChişinăuImagine: Nadejda Roscovanu/Nationalmuseum der Rumänischen Literatur Chisinau

Ioana Nicolaie a avut întâlniri la Biblioteca pentru Copii, Ion Creangă și la Muzeul Național al Literaturii Române, condus de scriitoarea Maria Șleahtițchi, un loc al multor evenimente literare de calitate. Poetă și romancieră, Ioana Nicolaie a acreditat în creația sa un anumit topos al satului încremenit în cutume și relații patriarhale și a consacrat un personaj: tânăra femeie confruntată cu lumea dură a tranziției. Scrie de asemenea și literatură pentru copii. Are o fundație, "Melior", prin care achiziționează cărți și le duce în cele mai îndepărtate cătune, oferind bucurii celor mici, acolo unde acestea sunt mult prea rare.   

"Te definește ceea ce iubești, nu ceea ce urăști"

Încununarea zilei de 14 februarie s-a produs la Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău, unde Mircea Cărtărescu s-a aflat în dialog cu poetul Emilian Galaicu-Păun, sub genericul "Un om care scrie". Afluența numeroasă a publicului – o sală neîncăpătoare – a demonstrat popularitatea de care se bucură acest scriitor, văzut ca întruchipare a fascinației pe care o exercită literatura și... gloria literară, până la urmă, de care nu oricine se bucură, pentru că talentul are nevoie de o cutie de rezonanță.

Au fost circa două ore de discuții despre literatură și scriitori, despre opresiunea politică de dinainte de 1989 asupra spiritului creator, despre boema literară, despre cărțile-cult și despre lumea absurdă și bulversantă în care trăim.

Mircea Cărtărescu, Teatrul Naţional Mihai Eminescu, Chişinău
Mircea Cărtărescu la Teatrul Naţional Mihai Eminescu din ChişinăuImagine: Vitalie Ciobanu/DW

Emilian Galaicu-Păun a evocat susținerea lui Mircea Cărtărescu pentru confrații săi de generație din Basarabia: "Un interviu pe care-l acordai revistei 'Contrafort' însemna pentru noi foarte mult. Pentru că a fi postmodern, a fi cosmopolit, a vorbi limbi străine constituiau aici niște capete de acuzare foarte serioase în anii ‘90. A fost o bătălie canonică mai dură în Basarabia, pentru că și realitățile aici erau de altă natură. Abia revenise în drepturile ei limba română, alfabetul latin, care scoteau 'zidul' de pe Prut. Faptul de a te implica acolo unde e nevoie de tine ține de caracterul tău. E important ca un scriitor să nu se consume doar la masa de scris, ci prezența sa în comunitate să însemne ceva mai mult decât o simplă chestiune de palmares."

Mircea Cărtărescu: "Eu cred că nu te caracterizează lucrurile pe care le urăști, ci lucrurile pe care le iubești. Împroșcând cu venin, nu faci decât să te înveninezi singur, pe când iubind cu adevărat oameni, cărți, lucruri care merită să fie iubite, împrăștii lumină în jurul tău și eu prefer să împrăștii lumină, nu să împrăștii venin. De aceea am preferat să scriu despre cei pe care-i iubesc și să-i las deoparte pe ceilalți."

"Editorii nu te întreabă de unde vii"

Tot Mircea Cărtărescu a vorbit cu sinceritate despre cum se dobândește succesul în Occident: "După o primă reușită, editorii nu te întreabă de unde vii, ce autori buni mai aveți în țara ta, te întreabă ai mai scris o carte? Contează prezența ta, talentul tău personal, pedigriul, CV-ul cu care vii. Dacă ești scriitor francez sau german sau american și dacă ești bun, imediat explodezi. Or dacă ești din amărâtele noastre țări, nu te bagă nimeni în seamă cu deceniile. Trebuie să dovedești și a doua, și a treia, și a zecea oară că ești bun, pentru ca în cele din urmă să se întâmple un miracol, dacă se întâmplă, pentru că de obicei nu se întâmplă. În cazul meu, miracolul a fost 'Solenoid'. După 'Solenoid' am primit cu adevărat câteva premii internaționale mari și importante."

Mircea Cărtărescu, împreună cu soţia sa, Ioana Nicolaie, la Berlin, 2010
Mircea Cărtărescu, împreună cu soţia sa, Ioana Nicolaie, la Berlin, 2010Imagine: DW/Binder

Răspunzând unei întrebări din public despre cum va influența inteligența artificială scrisul și literatura, Mircea Cărtărescu s-a arătat îngrijorat: "Avem războaie la graniță, pandemii, răul care se întinde... ne întrebăm dacă mai avem vreun viitor ca specie, noi, oamenii. Inteligența artificială este încă o provocare extraordinară la adresa ființei omenești, a spiritului uman. E peste tot. O avem în telefonul pe care-l purtăm în buzunar, a devenit asistentul nostru personal. Mă întreb în ce moment vom ajunge noi asistentul EI personal, s-ar putea să devenim la un moment dat sclavii acestui sistem. Pe lângă evidentele beneficii pe care le aduce inteligența artificială în medicină bunăoară, libertatea noastră, creativitatea umană sunt într-un uriaș pericol, pentru că ar putea intra sub controlul acestei entități lipsite de emoții."

A urmat o oră în care Mircea Cărtărescu a oferit autografe în foaierul Teatrului Național unei mulțimi de cititori ce părea nesfârșită. Prezența sa extraordinară, la Chișinău, unde este atât de dorit și iubit, ar trebui să fie nu doar un fapt singular, o manifestare de snobism a autorităților și a publicului ("citești, nu citești, dă bine să fii văzut la un asemenea eveniment!"). Aș vrea ca venirea lui Mircea Cărtărescu în Basarabia să însemne o schimbare reală de atitudine a guvernării față de literatura națională și slujitorii săi, nu doar o reverență circumstanțială. 

Scriitorii basarabeni sunt prost vânduți, prost auziți, prost susținuți acasă la ei, ignorați de televiziunea publică plătită din banii noștri. Dacă n-am avea alegeri, nimeni nu și-ar aminti de ei. Și s-ar putea să fie nevoie.

Vitalie Ciobanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Ciobanu Colaborator permanent al DW din 2022.