1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

New York Times îi face un portret elogios Maiei Sandu

8 martie 2023

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, rămâne populară într-o națiune profund divizată, pentru că Vladimir Putin continuă să exercite presiuni asupra țării.

https://p.dw.com/p/4OPc8
Maia Sandu la Adunarea Generală a ONU (21.09.2022)
Maia Sandu la Adunarea Generală a ONU (21.09.2022)Imagine: Mary Altaffer/AP/dpa

Când Maia Sandu a absolvit Harvard Kennedy School în 2010, a intenționat să se ferească de politică. „Până la un punct. Până când am decis că nu vreau să trăiesc într-o țară condusă de oameni corupți”, a spus economistul în vârstă de 50 de ani, vorbindu-le în luna mai 2022 absolvenților Școlii Kennedy.

Așa că în 2012, după o perioadă petrecută la Washington, la Banca Mondială, Maia Sandu s-a întors în Moldova, o fostă republică sovietică ce se învecinează cu Ucraina, pentru a lupta cu corupția care paraliza țara, scrie New York Times într-un amplu articol despre Maia Sandu.

Mai întâi a fost ministru al Educației. Apoi, în 2015, și-a înființat propriul partid, care a supraviețuit provocărilor din partea oligarhiei politice înrădăcinate.

„Cred că nu ne-au văzut ca o amenințare la adresa guvernării lor, ne-au privit ca pe o grămadă de tocilari incapabili să reprezinte o amenințare pentru regimul lor corupt. Dar s-au înșelat”, a amintit ea în discursul de la Cambridge.

Maia Sandu, aflată la al treilea an în fruntea țării, a reușit să zdruncine politica moldovenească. Câțiva dintre cei mai corupți politicieni se află sub sancțiunile SUA.

Acum, războiul din Ucraina pune la încercare societatea, economia și securitatea energetică a Republicii Moldova. Țara era deja printre cele mai sărace țări din Europa, cu o populație care continuă să scadă — la 2,6 milioane în 2021 de la 2,9 milioane în 1992.

„Tot ce se întâmplă în Ucraina a avut un efect în cascadă asupra Moldovei”, a spus Denis Cenuşă, cercetător la Centrul de Studii Europa de Est din Vilnius, Lituania.

În octombrie, Rusia a redus fluxul de gaze naturale către Moldova cu 30 la sută. Prețurile energiei au crescut, declanșând o inflație de 30 la sută într-o țară în care pensia medie este de 128 de euro (135 de dolari) pe lună.

Nemulțumirea populației a crescut, iar protestatarii au umplut străzile, adesea conduși de partide de opoziție susținute de Rusia. Acuzațiile privind un complot rusesc de destabilizare a Moldovei, raportate pentru prima dată de președintele Volodimir Zelenski liderilor Uniunii Europene la Bruxelles luna trecută, au fost ulterior confirmate de Maia Sandu, care a spus că serviciile de securitate moldovenești au aflat că „sabotorii” au fost antrenați să atace clădirile statului și să ia ostatici.

Puteţi citi articolul integral AICI.