1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

De ce nu îl reevaluează ucrainenii pe Navalnîi (PRESShub.ro)

22 martie 2024

Moartea în închisoare a liderului opoziției din Rusia, Alexei Navalnîi, a stârnit un val de simpatie în spațiul occidental pentru mișcarea politică condusă de rușii liberali împotriva regimului Putin.

https://p.dw.com/p/4e2zA
Familia Navalnîi în septembrie 2013
Alexei Navalnîi alături de soţia lui în septembrie 2013Imagine: Evgeny Feldman/AP Photo/picture alliance

Paradoxul acestei perioade, în care sunt încurajate mișcările democratice disidente din Rusia și Belarus, este că societatea civilă ucraineană sau liderii politici de la Kiev nu sunt deschiși către acestea.

Părerea ucrainenilor despre simbolul opoziției ruse, Alexei Navalnîi,  a devenit marginală în sfera publică. În acest context, PRESShub a invitat doi membri ai societății civile ucrainene, Sergiy Gerasymchuk, director executiv adjunct al think tank-ului ucrainean Prism Foreign Policy Council, și Pavlo Rad, cercetător în cadrul Programului de studii ruse și belaruse al aceluiași think tank, să explice de ce ucrainenii sunt reticenți în a devolta relații de încredere cu liderii opoziției ruse și belaruse.

De ce nu îl reevaluează ucrainenii pe Alexei Navalnîi

PRESShub a transmis un set de întrebări pe aceeași temă și Ministeriului Afacerilor Externe din Ucraina.

1. Care este poziţia Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei faţă de disidentul rus Alexei Navalnîi?

2. Care este poziţia Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei faţă de noua figură a opoziţiei ruse, Iulia Navalnaya?

3. Care este poziţia Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei faţă de lidera opoziţiei democratice din Belarus, Svetlana Tihanovskaia?

4. De ce liderii politici ucraineni nu dezvoltă relații apropiate cu liderii opoziției democratice din Rusia și Belarus?

Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina către PRESShub a venit după numai o zi, cu precizarea că, pentru documentarea articolului PRESShub, poziția ministrului de Externe, Dmytro Kuleba din luna februarie a fost utilă: „Politkovskaya, Litvinenko, Magnitsky, Nemtsov, Navalnîi sunt doar câteva dintre cele mai cunocute nume pe lunga listă a criticilor uciși de Putin.

A existat indignare după fiecare crimă, dar Putin a scăpat în cele din urmă, iar liderii globali i-au strâns din nou mâna. Acest lucru l-a încurajat să continue să omoare oameni.

Astăzi, unele voci continuă să ceară ca Putin să fie ascultat și să se negocieze cu el. Este timpul să punem capăt naivității.

Înainte de a începe orice angajament serios cu Moscova, Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina, iar Putin să învețe în sfârșit o lecție”, a conchis MAE ucrainean.

Armata ucraineană nu atacă în Belarus, deși Minskul este aliatul lui Putin

Poziția diplomatică a Ucrainei a lăsat însă nelămurite multe dintre nuanțele ridicate de PRESShub. Cu atât mai mult cu cât această strategie a ucrainenenilor de a nu încuraja relații apropiate cu liderii politici care se opun regimurilor dictatoriale din spațiul ex-sovietic s-a manifestat și față de lidera opoziției democratice din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, care trăiește în prezent în exil, după ce un tribunal din Belarus a condamnat-o în lipsă la 15 ani de închisoare.

În acest sens, expertul ucrainean Pavlo Rad a explicat, pentru PRESShub, că în această perioadă a războiului de agresiune condus de Rusia împotriva poporului ucrainean, deși nu există un dialog oficial între Minsk și Kiev, comunicarea este totuși purtată prin serviciile de informații și mediatorii ambelor părți.

„Posibil să fi fost stabilite chiar și unele acorduri verbale între Ucraina și Belarus. Acesta poate fi motivul pentru care forțele speciale ucrainene nu desfășoară operațiuni de sabotaj în adâncul teritoriului belarus și nu lovesc bazele militare așa cum se întâmplă în Rusia, în timp ce teritoriul Belarusului nu mai este folosit pentru desfășurarea de atacuri cu rachete și drone asupra Ucrainei.

Mai mult, tensiunea de la granița Belarus-Ucraina a scăzut constant, ceea ce a ajutat Ucraina să își concentreze majoritatea resurselor pe direcțiile de Est și Sud”, explică Pavlo Rad.

Citiţi analiza integrală pe presshub.ro.