1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Rusia și-a retras o parte din spionii demascați din Moldova

14 august 2023

Un avion rusesc a aterizat luni dimineață, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, pe Aeroportul Internațional Chișinău.

https://p.dw.com/p/4V8wH
Avion rusesc pe aeroportul din Chişinău
Avionul trimis de Kremlin pentru a repatria mai mulţi cetăţeni ruşi din R. MoldovaImagine: Constantin Grigoriță

Acesta a transportat în Rusia zeci de diplomați ruși ca urmare a unui scandal de spionaj generat de o investigație jurnalistică. Avionul rusesc a survolat România pentru a ajunge în Moldova și invers.

În luna iulie a acestui an, autoritățile moldovene au dispus reducerea numărul personalului diplomatic și tehnic al Ambasadei Ruse din Chișinău. Decizia intră în vigoare marți, 15 august. Jurnaliștii moldoveni de investigație au demonstrat că Ambasada Rusiei din Chișinău este, de fapt, un mare centru de spionaj în coasta NATO și UE. Prin urmare, Guvernul moldovean a cerut Rusiei reducerea numărului de diplomați ruși dislocați la Chișinău de la 40 la 10 – ceea ce ar însemna paritate diplomatică, așa cum prevede Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 18 aprilie 1961. De asemenea, au fost trimiși acasă peste 27 de lucrători tehnici ai misiunii diplomatice a Rusiei în Moldova împreună cu familiile lor.

Luni, dis-de-dimineață, sub supravegherea polițiștilor moldoveni și a jurnaliștilor, cei vizați au ieșit pe jos de pe teritoriul Ambasadei Ruse, fiind îmbarcați în două autocare mari, care i-au transportat la aeroport. Din coloana care a pornit de la sediul Ambasadei Rusiei a făcut parte și un camion încărcat cu bagaje. Unii au luat cu ei și uneltele de pescuit.

Chișinăul ar putea expulza diplomații-spioni păstrați de Rusia în Moldova

Moldova încă mai atârnă de cablul de alimentare rusesc 

Lista nominală a rușilor care au părăsit luni Republica Moldova a fost întocmită de MAE rus. Solicitarea de asigurare a parității diplomatice nu presupune și transmiterea unei liste din partea Chișinăului cu cei suspectați de spionaj. Dar autoritățile moldovene își rezervă dreptul de a expulza noi persoane din cadrul Ambasadei Ruse dacă acestea desfășoară sau au desfășurat acțiuni neprietenoase față de Republica Moldova, care nu au legătură cu mandatul diplomatic. Deocamdată, autoritățile moldovene urmăresc atent selecția părții ruse: „Noi vom urmări atent pe cine vor selecta ei. Numele unor spioni au fost demascate în investigația jurnalistică. Mai sunt și alte nume și eu am certitudinea că Serviciul de Informații și Securitate din Moldova le cunoaște. Vă asigur că subdiviziunea de contraspionaj a SIS cunoștea despre acțiunile de spionaj care aveau loc prin intermediul sistemelor instalate pe clădirea Ambasadei Ruse din Chișinău. Cu lux de amănunte cunoștea cu ce se ocupă așa-zișii diplomați ruși. SIS cunoștea mult mai multe detalii decât au ajuns recent în spațiul public”, susține deputatul PAS, Andrian Cheptonar, care a activat în calitate de ofițer de informații la SIS în perioada 2004-2010.

El a dezvăluit că, în cadrul SIS, acoperișul Ambasadei Federației Ruse din Chișinău este numit „San Francisco” din cauza numărului similar de antene de spionaj (27 de antene) ca cel de pe acoperișul Consulatului Rusiei din San Francisco, închis din această cauză în 2017.

Spioni ruși cu statut diplomatic au mai rămas

Surse guvernamentale de la Chișinău au comunicat pentru DW că spioni ruși deghizați în diplomați au mai rămas în Moldova. Cei mai mulți însă deservesc interesele Rusiei fiind cetățeni ai Republicii Moldova. Aceștia au fost infiltrați peste tot – în partide, business, media, cultură, etc.

Nave de spionaj rusesc
Nave de spionaj rusesc în apele teritoriale norvegiene, în luna mai a acestui anImagine: DW

În Chișinău continuă să activeze Centrul rus de știință și cultură – o structură suspectată de susținerea separatismului și de propagandă. În cadrul acesteia activează șase diplomați ruși și mai mulți membri ai familiilor lor. „Ei desfășoară activități de tip propagandistic. Știu sigur că au avut loc activități prin intermediul cărora s-a încercat racolarea jurnaliștilor moldoveni. Acest centru este parte a schemei puse la punct de Moscova cu scopul de a-și păstra dominația asupra minților moldovenilor și de a influența politica din Moldova”, susține președintele Asociației Presei Independente din Moldova, Petru Macovei.

Întrebat despre soarta acestui centru de cultură rusă care continuă să activeze în Moldova, deputatul PAS, Andrian Cheptonar, a spus că nu are „certitudinea că acesta va rămâne activ în continuare”. El a precizat că „plecarea diplomaților ruși îi va afecta cu siguranță activitatea așa-zis culturală”. Centre similare au existat în mai multe state ex-sovietice. Toate au fost închise de către autoritățile naționale în special după 2014, când Rusia a anexat Crimeea.

Din februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, ambasadorul Rusiei în Moldova a fost convocat în repetate rânduri la Ministerul moldovean de Externe din cauza acțiunilor neprietenoase ale Rusiei împotriva Republicii Moldova. În acest interval, Kremlinul a făcut coaliție cu marii corupți din politica moldovenească cu scopul deturnării cursului pro-european al țării prin numeroase tentative de răsturnare a ordinii constituționale .

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.