Războiul pe înțelesul copiilor, în cărți ilustrate

Războiul este un subiect actual în întreaga lume și în toate zonele societății. A fost și la Târgul de Carte de la Frankfurt, încheiat pe 23 octombrie. Numeroase standuri au prezentat cărți ilustrate despre război, fugă și expulzare. Multe erau publicații noi. Dar și clasicii - dintre care unii premiați cu mulți ani în urmă - au revenit în actualitate. „Războiul este subiectul momentului”, a comentat, pentru DW, Anne Bender, manager de program la editura Carlsen din Hamburg.

„De ce?” este titlul ales de ilustratorul și autorul rus Nikolai Popov (1938-2021) pentru minunata sa carte ilustrată apărută în 1995, la doar câțiva ani după destrămarea Cortinei de Fier. În imagini captivante, povestește despre cearta care se amplifică între o broască și un șoarece pentru o floare frumoasă - până când degenerează într-un veritabil război, cu multe bătălii și pierderi. Tot ceea ce rămâne din pajiștea înflorită este un câmp de luptă fumegând. Distrugerea este totală, durerea și suferința nemărginite. Broasca și șoarecele stau acolo, cu o întrebare scrisă deasupra lor: „De ce?”

Nu există învingători în război

Mesajul lui Popov este clar: în război sunt doar învinși. Din 2015, editura Minedition a publicat volumul „De ce?” în două versiuni, una cu și alta fără text, la Zürich, Paris și New York. De la începutul războiului din Ucraina, cererea globală pentru carte sau, mai degrabă, pentru povestea împotriva războiului a crescut vertiginos, a precizat editorul Didier Teyras pentru DW.

„Nu e de mirare: totul este prezentat în 15 imagini”, spune Teyras, „și copiii înțeleg foarte, foarte bine”. Sunt lucruri dure, mai ales pentru cei mai tineri, dar este la fel de mult o invitație de a vorbi copiilor despre subiectul dificil al războiului.

Cartea lui Claude K. Dubois „Akim aleargă” spune povestea unui băiețel a cărui casă este distrusă de o rafală de bombe inamice. Akim reușește să scape, dar îi pierde pe toți oamenii pe care îi iubește. La final, într-o tabără de refugiați îndepărtată, se întâmplă un miracol: Akim își găsește mama.

Autorul belgian Dubois a primit numeroase premii pentru această poveste înduioșător scrisă și ilustrată, inclusiv Premiul German pentru Literatură pentru Tineret, în 2014.

Calități pentru o carte ilustrată bună

Ce face ca o carte ilustrată să fie considerată bună, mai ales când atinge un subiect atât de sensibil precum războiul, care trezește frică în toată lumea?

„O atitudine empatică și o poveste bună sunt importante”, spune Maria Linsmann, expertă în cărți ilustrate, din Köln. "O carte ilustrată pe tema războiului trebuie să explice într-un mod simplu, inteligibil, dar fără a banaliza subiectul. Ar trebui să transmită, în același timp, tristețea și gravitatea războiul". În mod ideal, ca în „Akim aleargă”, ar trebui să existe un „sfârșit fericit”, plin de speranță.

Propaganda nazistă

Nu a fost cazul cărților ilustrate germane scrise în timpul erei naziste, dintre 1933 și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945. Autorii de literatură pentru copii și adolescenți au vrut să-și folosească scrierile pentru a-i influența ideologic pe cei mai tineri, după cum observă cercetătoarea Petra Josting, din Bielefeld, într-un eseu publicat în 2008.

„Chiar și copiii mici”, a scris Josting, „trebuiau îndoctrinați și educați politic într-un sens naționalist, völkisch, pentru a le activa gândirea rasială, Volksverbundenheit, cultul Führerului și entuziasmul pentru patrie, pentru armată și tehnologie, încă de la vârsta preșcolară”.

De fapt, în acea vreme predominau reprezentările idilice ale copilăriei și poveștile animalelor umanizate sau ale plantelor animate. Existau și excepții periculoase: cărțile ilustrate „Trau keinem Fuchs auf grüner Heid und keinem Jud bei seinem Eid” („Să nu te încrezi în vulpea din poiana verde și nici în jurământul evreului”), scrisă de Elvira Bauer și apărută în 1936, și „Der Giftpilz” (Ciuperca otrăvitoare) pe care Ernst Hiemer a scris-o în 1938 iar Julius Streicher a publicat-o la editura Der Stürmer, una dintre cele mai importante instituții ale propagandei naziste. Ambele cărți îi prezentau pe evrei drept criminali, hoți și mincinoși.