Va trebui Germania să se obișnuiască cu mai multe greve?

Unii angajatori se află sub tensiune date fiind cererile salariale vehiculateîn această perioadă în Germania. Sindicatul Verdi cere un salariu cu 10,5% mai mare și cel puțin 500 de euro în plus pe lună pentru lucrătorii din sectorul public. Sindicatul lucrătorilor feroviari EVG plusează, solicitând o majorare a salariilor cu 12 procente, dar cel puțin 650 de euro. 

Sindicatele argumentează că majorările salariale trebuie să compenseze pierderea puterii de cumpărare cauzată de inflația ridicată.  Aceste revendicări ale sindicatelor îi determină pe unii economiști să avertizeze în legătură cu o iminentă spirală salariu-preț, în care salariile și prețurile cresc simultan, cu urmări economice potențial dăunătoare.

Ce legătură au salariile mari cu inflația

În urmă cu câteva zile, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că atât angajații, cât și companiile trebuie să suporte în mod egal poverile crescute. "Dacă, însă, fiecare parte încearcă să își minimizeze pierderile, marjele de profit ridicate, salariile și prețurile pot ajunge la o creștere reciprocă”. 

Deloc surprinzător, sindicatele nu împărtășesc temerile privind apariția unei spirale salariu-preț. "Să vorbești despre o spirală salariu-preț este un nonsens", a declarat șeful sindicatului Verdi, Frank Werne. "Cred că va exista un fel de compromis, ca întotdeauna. Cred că angajatorii vor ceda într-o anumită măsură. Însă există, bineînțeles, limite. Anticipez o creștere salarială de ordinul a șapte procente care, deși este sub rata inflației, reprezintă un ajutor pentru gospodăriile private și angajați", a declarat pentru DW Clemens Fuest, președintele institutului economic Ifo din München. 

Privind spre viitor, șeful Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW) Marcel Fratzscher este convins că puterea de negociere a muncitorilor a crescut și, prin urmare, este posibil ca grevele să se înmulțească. "În prezent, asistăm la o răsturnare de situație pe piața forței de muncă. Vremurile unei piețe patronale în care angajatorii puteau mai mult sau mai puțin dicta salariile și condițiile de muncă par să se fi încheiat", spune șeful DIW.

Salarii mai mari ca rețetă împotriva deficitului de muncitori calificați?

Pe de altă parte, Institut der Deutschen Wirtschaft (IW), afiliat patronatelor, susține că doar salariile mai mari nu vor schimba nimic în ceea ce privește deficitul de lucrători calificați. Acestea nu ar putea nici să suplinească lipsa de calificări pe termen scurt, nici să schimbe condițiile de pe piața muncii pe termen mediu, astfel încât să apară o mobilitate suficientă. "În schimb, salariile mai mari ar face ca serviciile și bunurile să fie mai scumpe pe termen scurt în sectoarele în care deficitul de lucrători calificați este deosebit de grav", scrie într-un studiu expertul în piața muncii de la IW, Alexander Burstedde.

Faptul că există o penurie generală de forță de muncă și de lucrători calificați și că va continua să existe și în viitor este de necontestat. Această perspectivă este susținută și de cele mai recente previziuni ale Institutului pentru Cercetarea Ocupării Forței de Muncă (IAB), institutul de cercetare al Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Pentru 2023, IAB se așteaptă la o creștere de 340.000 de locuri de muncă supuse contribuțiilor de asigurări sociale.

De asemenea, numărul persoanelor angajate va atinge un nou maxim, cu puțin sub 46 de milioane. "Forța de muncă este mai rară decât a fost în ultimele decenii. Prin urmare, companiile încearcă să își păstreze angajații chiar și într-un mediu dificil", arată IAB. Evoluția bună a ocupării forței de muncă susține veniturile și reprezintă astfel o ancoră importantă de stabilitate pentru economie.